Arbitrajul în Ungaria este guvernat de Actul LX din 2017 pe arbitraj (Comercial), care a înlocuit Actul nr. LXXI din 1994 pe arbitraj. Vechiul act de arbitraj a urmat principiile enunțate în 1985 Legea model UNCITRAL și, prin urmare, unul dintre principalele motive pentru revizuirea și recrearea actului de arbitraj în Ungaria a fost modificarea regulilor din Legea model a UNCITRAL în 2006.
Odată cu intrarea în vigoare a Legii de arbitraj, un rol mai important a fost acordat Curții Permanente de Arbitraj care funcționează sub egida Camerei de Comerț a Ungariei. („Curtea de Arbitraj Comercial”), care administrează cauzele de arbitraj comercial în Ungaria (cu excepția cauzelor care sunt supuse jurisdicției Curții de Arbitraj Sportiv și a Curții de Arbitraj operate de Camera Agricultură a Ungariei).
Domeniul de aplicare al Legii de arbitraj
Conform secțiunii 1, Actul de arbitraj se aplică arbitrajului dacă sediul arbitrajului este în Ungaria. Acesta ar putea fi cazul când părțile optează pentru Curtea Permanentă de Arbitraj din Ungaria sau când un la arbitrajul are sediul în țară. Prin urmare, Legea de arbitraj nu face diferență între arbitrajele interne și cele internaționale; singurele cazuri care sunt excluse din sfera sa de aplicare sunt litigiile juridice care decurg din contractele cu consumatorii (reglementate de Codul de procedură civilă) și procedurile reglementate de Codul de procedură administrativă generală (Secțiune 1.3).
Acordul de arbitraj
Secțiune 8 conţine definiţia şi regulile convenţiilor de arbitraj. Definiția urmează textul 2006 Legea model a UNCITRAL și prevede că un acord de arbitraj este „un acord între părți pentru a supune arbitrajului toate sau anumite dispute specificate care au apărut sau care pot apărea între ele cu privire la un raport juridic definit, fie contractual sau extracontractual.“
Astfel de acorduri de arbitraj pot lua două forme. Acestea pot fi fie un acord separat, fie parte a unui contract.
Cea mai importantă condiție este ca acordul de arbitraj să fie întotdeauna în scris, deși Actul de Arbitraj permite câteva tipuri specifice de abatere de la această regulă. Bazat pe secțiuni 8.3-8.5, un acord încheiat prin comunicare electronică și un acord pe care îl pretinde una dintre părți, iar cealaltă parte nu contestă, de asemenea, se califică drept acorduri în scris. Comunicare electronică fără semnătură electronică, in orice caz, este acceptabilă numai dacă datele din comunicare sunt accesibile de către cealaltă parte și sunt „potrivit pentru referire ulterioară“.
Componența Tribunalului Arbitral
Regulile privind componența tribunalelor nu conțin elemente surprinzătoare. În conformitate cu secțiunea 11, asa cum este norma generala in arbitraj, numărul arbitrilor trebuie să fie întotdeauna un număr impar.
Secțiune 12 descrie numirea arbitrilor. În arbitraj în Ungaria, oricine peste vârsta de 24, care nu este exclus de la participarea la treburile publice, condamnat la închisoare, plasat sub tutelă sau descalificat dintr-o profesie care face obiectul unei diplome universitare în drept, poate servi ca arbitru.
În cazurile în care părțile nu se pot pune de acord asupra arbitrului unic, sau arbitrii numiți de părți nu se pot pune de acord asupra celuilalt membru sau membri ai tribunalului, Actul de arbitraj acordă dreptul de numire fie Curții Regionale Budapesta-Capitală (Curtea Metropolitană în limba maghiară) sau, în cauzele care intră în competenţa sa, la Curtea de Arbitraj Comercial.
Jurisdicția Tribunalului Arbitral
Conform secțiunii 17 şi pe baza principiului internaţional al competență-competență, tribunalul arbitral se poate pronunța asupra propriei competențe. Orice obiecție va fi prezentată cel târziu la depunerea apărării. În cazurile în care părțile nu sunt de acord cu decizia tribunalului, pot solicita Tribunalului Regional Budapesta-Capitală să decidă printr-un ordin, în așteptarea deciziei, tribunalul poate continua procedura și poate pronunța o hotărâre.
Deciziile Tribunalului Arbitral
În arbitraj în Ungaria, conform capitolului V din Legea arbitrajului, tribunalele arbitrale pot acorda măsuri provizorii și, în plus, pot, de asemenea, să emită ordonanțe preliminare prin care să ordone unei părți să nu încalce scopul măsurilor provizorii solicitate..
Deciziile tribunalului se iau cu majoritatea membrilor, în caz contrar, arbitrul care prezidează va decide (Secțiune 42).
În conformitate cu secțiunea 44, hotărârea arbitrală și ordinul de încheiere a procedurii trebuie să fie în scris, va preciza data și locul arbitrajului, și trebuie să fie semnate de cel puțin majoritatea arbitrilor.
Recunoașterea hotărârilor arbitrale străine în Ungaria
Ungaria este parte la Convenția de la New York privind recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, care reglementează executarea hotărârilor arbitrale străine în Ungaria.
Arbitraj de investiții în Ungaria
Deși protecția investițiilor și arbitrajul investițiilor în Ungaria nu sunt reglementate de un act separat, țara a semnat o serie de tratate bilaterale și multilaterale privind protecția investițiilor străine. Ungaria este, de asemenea, un membru semnatar al Convenției de la Washington (ICSID), precum și Tratatul Cartei Energiei.
Ungaria până în prezent a fost implicată într-un total de 17 cazuri de arbitraj de investiții raportate, inclusiv în sectoarele comunicaţiilor şi energiei. Cele mai notabile cazuri împotriva Ungariei au fost:
- privind vânzarea bonurilor sociale: Sodexo Pass v. Ungaria (ARB/14/20 – nu public), Edenred v. Ungaria (ARB/13/21 – nu public) și UP și C.D Holding v. Ungaria (ARB/13/35);
- privind sectorul telecomunicatiilor: Telenor v. Ungaria (ARB/04/15);
- referitoare la sectorul energetic: Electrabel v. Ungaria (ARB / 07/19), AES v. Ungaria (ARB/01/4 – decontat; și ARB/07/22), EDF v. Ungaria (nu public);
- privind frecvențele naționale de radiodifuziune: Emmisv. Ungaria (ARB/12/2), Mezanin de aderare v. Ungaria (ARB/12/3).