Dacă introducerea unei cereri de construcție în arbitraj depinde de o serie de factori care ar trebui luați în considerare. Dacă aceste probleme sunt considerate sincer la începutul unei dispute privind construcțiile care urmează să fie soluționate prin arbitraj, acestea ar trebui să conducă la o concluzie solidă cu privire la faptul dacă cererile de construcție ar trebui într-adevăr aduse în arbitraj. Întrebările similare ar trebui să le pună și respondenții în cazul apariției unei dispute privind construcția.
Problemele care trebuie luate în considerare includ (1) probleme referitoare la natura creanței care trebuie introdusă în arbitraj, (2) probleme referitoare la respondent, (3) probleme referitoare la temeiul juridic al creanței, (4) probleme referitoare la faptele care au stat la baza cererii de arbitraj, (5) probleme referitoare la martori pentru arbitraj, (6) probleme referitoare la experți pentru arbitraj, (7) probleme cu privire la momentul cererii în arbitraj, (8) probleme privind impactul introducerii unei cereri în arbitraj, (9) probleme legate de cererea reconvențională potențială a respondentului, (10) probleme cu privire la costul arbitrajului de construcție, (11) probleme privind negocierile înainte și în timpul arbitrajului, (12) probleme privind soluționarea arbitrajului pentru construcții și (13) probleme privind executarea hotărârii arbitrale.
Aceste probleme sunt exprimate în termeni de întrebări care trebuie luate în considerare de către reclamant.
1. Întrebări privind natura cererii de soluționare în arbitraj
Care este natura evenimentului de revendicare - cererea este plătită pentru munca depusă, pentru variații, pentru daune pentru încălcarea contractului sau pentru prelungirea timpului și a cheltuielilor de prelungire?
Este evenimentul de revendicare în cadrul riscurilor care trebuie suportate de cealaltă parte în baza contractului aplicabil?
Care este suma probabilă din daune sau pierderi care pot fi recuperate? În ce măsură poate fi recuperată suma pretinsă? Sunt respondenții, de fapt, capabili să o plătească?
În ceea ce privește perspectivele creanței, care sunt (1) pesimist, (2) optimist și (3) rezultate probabile?
Care sunt consecințele dacă nu se face nicio cerere?
Cine sunt persoanele care vor fi afectate de creanță și, dacă da, Cum?
Posibilele consecințe negative ale atragerii cererii pot fi atenuate prin alte măsuri?
Valoarea creanței justifică efortul și costurile aduse cererii?
Costul arbitrajului este mai mare decât suma pretinsă? Dacă da, atunci poate fi lipsit de sens urmărirea arbitrajului, cu excepția cazului în care revendicarea este o chestiune de principiu.
2. Întrebări privind respondentul din arbitraj
Cine sunt părțile sau părțile care urmează să fie numite respondenți în cerere?
Care sunt vulnerabilitățile respondenților?
Unul sau mai mulți respondenți vor fi de acord să soluționeze cererea?
Respondenții vor avea resursele și motivația de a suporta costurile asociate cu rezistența la cerere?
Dacă respondenții nu au resurse financiare, în cazul în care o altă entitate ar fi făcut parte la proces?
3. Întrebări cu privire la Bazele Juridice ale Revendicării de Arbitraj
Pe ce bază legală se va face cererea?
Dacă revendicarea se bazează pe un contract între părți, pe care clauză particulară se bazează revendicarea? Dacă revendicarea se bazează pe un contract între părți, există alte dispoziții din contract care pot modifica sau submina clauza specială pe care se bazează?
Dacă cererea se bazează pe un termen implicit, care sunt condițiile în care autoritățile au admis anterior un astfel de termen implicit în conformitate cu legea aplicabilă? Sunt îndeplinite aceste condiții în legătură cu evenimentul de revendicare?
Dacă cererea este fondată pe baza unui drept statutar, au îndeplinit condițiile pentru exercitarea acestui drept statutar?
A existat vreo acțiune sau conduită a reclamantului, sau un agent, ceea ce ar putea submina valabilitatea creanței?
Este prescrisă pretenția? Dacă da, au solicitat respondenții orice măsuri, cum ar fi recunoașterea datoriei, care ar funcționa pentru a împiedica să se bazeze pe apărare că cererea este restricționată?
Contractul include dispoziții referitoare la notificarea creanței? Care sunt aceste cerințe și au fost respectate? Este posibil ca aceste cerințe de notificare să funcționeze ca condiții anterioare recuperării sumelor solicitate? Dacă există aspecte care nu au fost respectate, aceste eșecuri sunt fatale pentru cerere?
4. Întrebări cu privire la faptele care stau la baza revendicării de arbitraj
Care sunt faptele din jurul evenimentului de revendicare? Cât de precise sunt înregistrate faptele prin dovezi documentare?
Ce fapte sunt cruciale pentru câștigarea revendicării? Pot fi dovedite convingător și, dacă da, cât de convingător?
Ce formă de dovadă a faptelor trebuie utilizată? Care este efortul și cheltuiala implicată în obținerea acestei dovezi de fapte?
Există fapte care pot fi acordate de cealaltă parte? Ce impact vor avea acestea asupra puterii cererii?
Există admiteri de fapt care ar trebui să fie asigurate de cealaltă parte înainte de inițierea arbitrajului? Dacă da, cum se poate face acest lucru?
Ce fapte pot fi stabilite pe baza înregistrărilor contemporane? Cât de fiabile sunt înregistrările contemporane?
Va admite tribunalul arbitral toate probele adunate? Probele pot fi admise în conformitate cu normele de arbitraj aplicabile?
Care fapte pot fi stabilite numai din documente care pot fi în posesia părții opuse? Care este probabilitatea ca aceste documente să fie accesate de producția de documente? Ce obiecții trebuie să ridice în raport cu producția acestor documente?
Ce probe va avea nevoie de respondent pentru a rezista cererii sau pentru a înainta cererea reconvențională, și respondentul îl deține? Care sunt timpul și costurile care vor fi solicitate de către respondent pentru colectarea acestor dovezi?
Cum se compară calitatea probelor respondentului cu calitatea probelor care susține revendicarea reclamantului?
5. Întrebări referitoare la martorii pentru arbitraj
Care fapte pot fi stabilite doar prin probe ale martorilor? Întrucât probele martorilor sunt în general mai puțin probatorii decât probele documentare, cât de crucială este această dovadă?
Cine poate servi ca martor? Câți dintre martori vor fi disponibili în momentul audierii arbitrajului?
Cât de credibili sunt martorii în raport cu faptele despre care vor depune mărturie? Vor fi ele percepute ca fiind interesate de sine?
Cât de bine vor face persoanele selectate ca martori?
Care sunt costurile pe care le implică organizarea pentru participarea la ședința de arbitraj (transport, cazare)?
Dacă un martor nu locuiește la locul de desfășurare a audierii arbitrajului, acest martor va putea obține viza? Dacă nu, Există o altă persoană disponibilă care poate fi mai potrivită?
Cine va chema cealaltă parte probabil ca martori? Martorii lor vor fi credibili?
Cum se compară credibilitatea martorilor de ambele părți?
6. Întrebări cu privire la experți pentru arbitraj
Ce probleme sunt extrem de tehnice și ar trebui stabilite prin dovezi ale experților?
Ce acreditări și experiență sunt necesare pentru ca acești experți să fie credibili?
Expertul va solicita investigații sau studii suplimentare pentru a-și redacta raportul de expertiză? Cât timp va fi necesar în acest scop?
Cine sunt cei mai buni candidați disponibili pentru a servi ca expert? Va exista vreun conflict de interese cu apariția lor ca experți?
Care sunt costurile probabile implicate pentru a asigura mărturia experților? Aceste costuri vor fi recuperate dacă cererea are succes?
Care este valoarea probativă a dovezilor fiecărui expert?
Ce impact va avea dovezile experților asupra cazului celeilalte părți?
Cine este probabil să apară ca experți pentru respondenți?
Cum se va compara credibilitatea experților din ambele părți?
7. Luarea în considerare a calendarului cererii în arbitraj
Depunerea cererii va afecta executarea lucrărilor, sau s-a încheiat proiectul?
Când trebuie depusă cererea de arbitraj? Dacă acest lucru ar fi precedat de un efort de consultare și negocieri informale sau de mediere?
Există și alte mecanisme de soluționare a litigiilor înainte de arbitraj, cum ar fi adjudecarea, sub contract? Dacă este necesară adjudecarea, rezultatul unei hotărâri judecătorești va avea impact asupra perspectivelor aceleiași cereri de arbitraj? Poate fi evitată adjudecarea?
Cum se raportează calendarul cererii la termenul de prescripție?
Momentul cererii va avea impact asupra probelor care vor fi colectate?
Care este starea actuală a finanțelor respondentului? Finanțele respondentului se vor îmbunătăți în timp, sau respondentul riscă să devină insolvabil în viitorul apropiat?
Ce impact va avea calendarul cererii asupra revendicărilor anterioare și a revendicărilor viitoare?
Există vreun avantaj în așteptarea depunerii cererii mai târziu?
8. Luarea în considerare a impactului de a aduce o cerere de arbitraj asupra altor aspecte
Depunerea unei cereri va afecta perspectivele lucrărilor viitoare cu respondentul? Cât de probabil este munca viitoare?
Reprezentanții respondenților pot să reacționeze la cerere, reținând cooperarea sau adoptând o atitudine mai puțin adaptată? O reclamație în timp ce proiectul este în desfășurare duce la arhitectul sau inginerul să dețină o certificare de finalizare? Va conduce la reținerea fondului de retenție?
Depunerea unei creanțe va determina cealaltă parte să solicite o obligațiune de performanță? Poate fi atenuat acest risc?
Depunerea unei cereri va încheia negocierile? Există vreo posibilitate reală de soluționare a litigiului prin negocieri?
Revendicarea va avea efect asupra subcontractanților, furnizori și alți terți? Revendicarea va determina terții să-și prezinte propriile pretenții împotriva reclamantului? Îi va conduce să inițieze, de asemenea, cereri împotriva intimatului?
Revendicarea în arbitraj va fi confidențială? Dacă nu, știrile cu privire la revendicarea diminuează perspectivele altor lucrări?
Revendicarea va afecta relațiile de muncă dintre solicitant și alții care lucrează la alte proiecte întreprinse de reclamant?
Care sunt implicațiile dacă cererea nu reușește? Există măsuri care pot fi luate pentru a reduce acest impact?
9. Întrebări privind potențialele acuzații ale respondentului
Care este probabilitatea ca formularea unei cereri prin arbitraj să declanșeze cealaltă parte să inițieze cereri reconvenționale? Dacă o cerere reconvențională va fi inițiată, care este baza legală a acestei cereri reconvenționale?
Care sunt perspectivele de a reuși cererile reconvenționale? Ce fapte sau reguli legale vor fi esențiale pentru succesul contrabandajelor?
Care sunt apărările posibile care pot fi ridicate împotriva cererii reconvenționale?
Dacă cererea reconvențională va reuși, este suma acordată pentru cererea reconvențională care poate depăși suma acordată în creanță?
Cererea reconvențională va fi anulată dacă cererea este retrasă în cele din urmă?
10. Luarea în considerare a costurilor de arbitraj
Cât timp și efort va fi necesar pentru a duce cererea într-o etapă în care este pregătită pentru arbitraj?
Care este costul adunării tuturor probelor, analizând temeinicia cauzei și formulând cererea?
Cât timp va gestiona cererea în arbitraj? Cine va fi implicat și va oferi sprijin pentru arbitraj?
Se pot elibera persoanele necesare pentru a sprijini arbitrajul? Cât timp pot fi eliberați? Poate fi desemnat altcineva să îndeplinească îndatoririle persoanei care va susține arbitrajul?
Care este probabil costul arbitrajului dacă acesta reușește? Întrucât taxele legale tind să fie cel mai mare element de cost al arbitrajului pentru construcții, care sunt onorariile oferite de avocați și există avocați la fel de calificați care ar putea gestiona acest mod într-o manieră mai rentabilă?
11. Întrebări privind negocierile anterioare și în timpul arbitrajului
Cât de dispusă este cealaltă parte să negocieze? Există motive pentru care cealaltă parte poate prefera o soluționare negociată?
Există motive să nu negocieze? Există riscuri pentru negocieri?
Care este cealaltă parte probabil să caute în negocieri? Poziția celeilalte părți este acceptabilă?
Există garanții pentru a se asigura că cealaltă parte nu încearcă o expediție de pescuit, folosind pretextul negocierilor pentru a descoperi strategia de cerere de bază, pentru a obține documentație sau pentru a testa soluționarea solicitantului?
Va începe interpretarea eronată a negocierilor, ceea ce sugerează că solicitantul are un caz slab?
Ce calități și experiență sunt necesare pentru persoana care conduce efortul de negociere? Ce interese personale ar avea fie în soluționarea problemei, fie în subminarea negocierii?
Cine este cea mai bună persoană din reclamant pentru a conduce acest efort? În cazul în care un avocat trebuie să fie încredințat cu negocieri, sau reclamantul ar trebui să conducă negocierile?
Care este abordarea probabilă de negociere a reprezentantului desemnat de cealaltă parte? Ce poziție este probabil să ia?
Care este sfera de autoritate pentru negociator pentru respondent? Este împuternicit să angajeze respondentul la soluționarea sau va fi nevoie de aprobări suplimentare?
Cum trebuie informată echipa de negocieri și de cine? Ce resurse vor avea nevoie?
Este nevoie de consultanți externi pentru antrenarea echipei de negocieri?
Ce gamă de oferte prezentate în timpul negocierilor ar trebui să fie luată în considerare serios, ținând cont de costurile și consecințele arbitrajului.
Ce perioadă de timp ar trebui să i se permită să încerce să rezolve problema prin negocieri?
Care sunt consecințele dacă negocierile nu reușesc?
Continuarea negocierilor va submina cererea? În special, negocierile vor întârzia pronunțarea unei hotărâri finale de arbitraj? Dacă da, capacitatea respondentului de a plăti un premiu va scădea în timp?
În afară de reprezentantul desemnat, Există altcineva care poate influența respondentul să accepte rezultatul negocierii? În cazul în care trebuie să i se facă o abordare separată?
Unde trebuie să aibă loc negocierile? Care este impactul alegerii locului în atmosfera negocierilor?
Cum trebuie structurată agenda de negocieri?
Negocierea se va desfășura „fără prejudecăți”?
Este util să aveți un mediator formal pentru structurarea procesului?
Problemele ar trebui rezolvate în termeni de ofertă globală, sau este mai util să parcurgeți fiecare problemă separat?
Care ar trebui să fie punctul de plecare al negocierilor? Dacă ar trebui să înceapă cu principii generale, sau ar trebui să înceapă cu probleme care sunt mai puțin controversate?
În cazul în care problema răspunderii trebuie discutată separat de cuantă? Va face acest lucru reduce zonele de contenție?
Pot fi evitate acuzațiile de răspundere pentru a facilita soluționarea?
În cazul în care faptele și pozițiile pot fi înregistrate?
În ce circumstanțe solicitantul trebuie să facă „prima ofertă”?
Cum ar trebui să fie „prima ofertă” pentru a încuraja cealaltă parte spre o soluționare negociată?
Ce avantaje sau riscuri va prezenta oferta?
Cum trebuie evaluate contraofertele oferite de cealaltă parte? Cine ar trebui să fie implicat în evaluarea lor?
Cum trebuie formulate răspunsurile la contraoferte?
Când ar trebui ca echipa de negocieri să încheie negocierile și să plece fără soluționare?
12. Întrebări privind soluționarea arbitrajului în construcții
Cine este autorizat să aprobe condițiile de soluționare, dacă echipele de negociere sunt de acord cu condițiile de soluționare?
Cum trebuie întocmit acordul de soluționare? Ar trebui să se facă acest lucru în aceeași zi cu încheierea negocierii?
Cine ar trebui să redacteze acordul de soluționare, reclamant sau pârât?
13. Întrebări cu privire la executarea premiului de arbitraj
În caz de conformitate non-voluntară, care dintre activele respondentului pot fi vizate?
Pentru a pune în aplicare hotărârea de arbitraj, vor fi folosiți avocații de la locul de activ al respondentului?
Dacă executarea este imposibilă, deoarece pârâtul și-a disipat bunurile, pot fi introduse acțiuni secundare împotriva acționarilor sau administratorilor respondenților la locul executării?
* * * * *
Dacă aceste întrebări sunt considerate sincer, la începutul unui arbitraj, atunci va exista o probabilitate mare de a avea doar pretenții merite, care ar trebui făcută, fiind facut.