Negarea justiției în arbitrajul internațional se referă la acte sau omisiuni ale sistemului judiciar al unui stat pentru care un stat poate fi răspunzător internațional. Deși sistemul judiciar este un organism independent din punct de vedere funcțional față de executivul și guvernul unui stat, este încă un organ al statului. Ca rezultat, Statele pot fi considerate răspunzătoare pe plan internațional pentru actele și omisiunile instanțelor lor.[1]
Potrivit lui J. Paulsson, negarea dreptății poate fi recunoscută în următoarele împrejurări: “refuzul accesului în instanță pentru apărarea drepturilor legale, refuzul de a decide, întârziere inadmisibilă, discriminare evidentă, corupţie, sau supunerea presiunii executive.” [2]
Criteriile de mai sus nu au fost întotdeauna urmate de tribunalele arbitrale investitor-stat, in orice caz. Tribunalele arbitrale au constatat niveluri diferite de responsabilitate internațională, dând naștere la multiple evaluări ale denegației de justiție.
În recentul capitol NAFTA 11 procedură, Lion Mexico Consolidated LP v. Statele Unite Mexicane (Cazul ICSID nr. miliard(DE)/15/2), tribunalul arbitral a constatat că Mexicul a încălcat articolul 1105 a NAFTA pe baza faptului că statul gazdă a refuzat dreptatea procedurală unui investitor canadian. Tribunalul a emis o hotărâre prin care a susținut cererea reclamantului de denegare a justiției pentru tratamentul primit de la instanțele mexicane.
Faptele cauzei
Litigiul a apărut în contextul a trei împrumuturi pe termen scurt, emisă în februarie, iunie, si septembrie 2007, către entități deținute sau controlate de omul de afaceri mexican, Hector Cardenas Curiel, pentru construirea unui complex de stațiuni în statul mexican Nayarit și a doi zgârie-nori în statul mexican Jalisco.
Cele trei împrumuturi pe termen scurt au totalizat USD 32.8 milion, cu termene de scadență la diferite momente între 2007 și 2008. Împrumutații au emis trei bilete la ordin nenegociabile către reclamant în plus față de creditele ipotecare asupra proprietăților.
În timp ce datele de scadență ale împrumuturilor au fost prelungite de mai multe ori, în cele din urmă, debitorii au rămas fără plată. Urmând implicit, Lion Mexico Consolidated LP („Leu“) a introdus mai multe acțiuni în justiție în fața instanțelor din Mexic. Potrivit reclamantului, instanţele s-au angajat într-o conduită abuzivă pentru a favoriza debitorii necuveniţi, inclusiv menținerea unui contract de împrumut fraudulos care a anulat ilegal biletele la ordin și ipotecile („Procedura de anulare“).
Pe 11 decembrie 2015, reclamantul a început un arbitraj împotriva Mexicului în temeiul capitolului NAFTA 11 și Regulile ICSID privind facilitatea suplimentară, invocând expropriere ilegală cu încălcarea art 1110 și încălcarea tratamentului corect și echitabil („DONE“) cu încălcarea articolului 1105 din tratatul NAFTA.
În special, reclamantul a susținut că:
- Mexic a refuzat procesul echitabil deoarece reclamantul a fost împiedicat să-și prezinte cazul în fața instanțelor locale;
- Mexicul nu a reușit să decidă pe cel al reclamantului Protecţie reclama într-un termen rezonabil; și
- Leu a respectat epuizarea căilor de atac interne.
Într-o notă aparte, Articolul NAFTA 1105 prevede că statele gazdă acordă investițiilor investitorilor protejați tratamentul în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv FET. De asemenea, Nota de interpretare a NAFTA echivalează cu standardul de protecție prevăzut la art 1105 cu standardul „standardul minim de tratament al străinilor din dreptul internațional cutumiar“, care încorporează negarea justiţiei.[3]
Decizia
Primul, tribunalul a fost de acord că nu există „negare substanțială a justiției“, deşi a recunoscut că pot exista cazuri, care sunt atât de extreme și de nejustificate, că vor angaja responsabilitatea statului:[4]
Tribunalul este de acord cu pârâtul, care susține în mod convingător că nu există o „negare substanțială a justiției”. În timp ce dihotomia dintre negarea justiției pe fond și procedurală a fost într-adevăr adoptată (la o aprobare mai mare sau mai mică) de unele tribunale arbitrale, această diferențiere nu este utilă.
În urma acestei constatări, a notat Tribunalul, în conformitate cu Mondev (Cazul ICSID nr. miliard(DE)/99/2) și Loewen (Cazul nr. miliard(DE)/98/3) deciziile, că standardul de determinare a negării de dreptate este unul obiectiv. Cu alte cuvinte, denegarea justiției necesită constatarea unei conduite procedurale improprii și flagrante din partea sistemului judiciar, fără a acţiona neapărat cu rea-credinţă, „care nu îndeplinește standardele de bază acceptate la nivel internațional de administrare a justiției și proces echitabil, şi care şochează sau surprinde simţul dreptăţii judiciare.“[5]
Negarea justiției în arbitrajul internațional și lipsa unui proces echitabil
Reclamantul a susținut că Mexicul a încălcat articolul 1105 a NAFTA prin negare Leu datorita procesului. În special, reclamantul a susținut că nu a fost comunicat în mod corespunzător și, prin urmare, i s-a refuzat șansa de a se prezenta în fața Judecător comercial în urmărirea căilor de atac împotriva debitorilor.[6]
De asemenea, reclamantul a susținut că a fost lipsită de dreptul său la apărare pe motiv că:
- de Judecător comercial nu a servit investitorului străin printr-un mecanism internațional adecvat și a declarat pe nedrept Leu în mod implicit (în lipsă);[7]
- reclamantului i s-a refuzat posibilitatea de a face apel „Procedura de anulare” inițiate de către debitori pentru anularea ipotecilor;[8] și
- mai multe instanțe mexicane au refuzat să se pronunțe cu privire la autenticitatea acordului de soluționare fals ridicat de reclamant.[9]
În decizia sa, tribunalul arbitral a reamintit chestiunile de prag necesare pentru a decide dacă a avut loc o negare a justiției, reiterând că:
- negarea dreptății este întotdeauna de natură procedurală;[10]
- accesul la justiție este afectat atunci când o parte nu este notificată cu privire la o procedură și este împiedicată să fie audiată;[11]
- testul predominant necesită constatarea pozitivă a unei conduite procedurale necorespunzătoare și flagrante de către instanțele locale, fie intenţionat sau nu, care şochează simţul proprietăţii judiciare.[12]
Prin aplicarea acestor standarde, tribunalul a susţinut că Leu i s-a refuzat accesul la justiție deoarece nu i s-a oferit șansa de a se apăra în procesul mexican. Potrivit tribunalului, investitorul canadian nu a fost informat corespunzător despre „Procedura de anulare" inainte de Judecător comercial, iar consecinţele sesizării defectuoase au fost în detrimentul Leucazul lui în fața instanțelor mexicane. În această privință, tribunalul a remarcat că, în timp ce „[T]el conduce singura Juez de lo Mercantil [făcut] nu echivalează cu o negare a dreptății“, justiția mexicană nu a făcut nimic pentru a corecta situația, în ciuda multiplelor pledoarii ale reclamantului.[13]
Tribunalul a mai statuat că Judecător comercialacordarea deciziei doar pentru ca stare (starea cauzei) din hotărârea „Procedura de anulare“, fără un motiv întemeiat, constituit „o conduită procedurală improprie și flagrantă“, care lipsit Leu de depunere a contestației (recurs):[14]
Aplicarea testului relevant, Tribunalul constată că decizia de acordare [doar pentru ca] efect asupra Hotărârii de anulare, nerespectând evident suma în litigiu în Procedura de Anulare, și închiderea uneia dintre căile Lion de acces la justiție în fața instanțelor locale printr-un mecanism de recurs disponibil altfel, echivalează cu abateri procedurale necorespunzătoare și flagrante din partea instanțelor locale, care nu îndeplinește standardele de bază acceptate la nivel internațional de administrare a justiției și proces echitabil, şi care şochează sau surprinde simţul dreptăţii judiciare.
Întârzierea în instanțele locale și epuizarea căilor de atac locale ca elemente de negare a justiției în arbitrajul internațional
Cand Procedura de anulare a devenit doar pentru ca si recursul (recurs) nu mai era un remediu viabil, reclamantul a urmărit să obțină o declarație că drepturile sale constituționale au fost încălcate prin a Recurs amparo.
Conform dreptului internațional, o constatare a refuzului de justiție este supusă epuizării de către reclamant a căilor de atac locale. Leu a raportat că a petrecut aproape trei ani în ea Protecţie procedând în două cazuri disponibile, dar dată fiind ineficienţa instanţelor locale, reclamantul a decis să renunțe la acesta Protecţie.[15]
Pentru intimata, întreruperea Protecţie a echivalat cu o incapacitate de a epuiza remediile locale disponibile. Tribunalul arbitral nu a fost de acord, observând că în timp ce Protecţie proces a fost introdus la Curtea de plângere, un tribunal de a doua instanță, reclamantul a recurs la toate remediile inutile, date fiind circumstanțele și că nu exista posibilitatea ca reclamantul să își ducă cazul la Curtea Supremă., cea mai înaltă instanță din Mexic:[16]
Pe scurt, Tribunalul constată că Lion a epuizat remediile rezonabile disponibile care ar fi putut anula anularea Ipotecilor.. Lion a fost scuzat de la continuarea procedurii de amparo din cauza inutilității sale evidente, în sensul lipsei oricărei perspective rezonabile de a anula anularea Ipotecilor..
Între timp, debitorii au depus altul Recurs amparo, un „Fals Protecţie“, pe baza acelorași fapte, pe care tribunalul arbitral a văzut-o ca pe o tactică de a crea obstacole procedurale reclamantului:[17]
În apel împotriva Hotărârii Amparo, a doua instanţă Curtea de plângere, căruia Lion îi ceruse să revizuiască încă o dată interdicția de a argumenta problema falsului, nu a preluat această întrebare; în schimb Curtea de plângere, într-o mișcare neașteptată, a pronunțat din oficiu decizia de retrimitere a procedurii judecătorului de primă instanță, cu un mandat strict limitat: să verifice dacă amparoul fusese admis în mod corespunzător, în lumina existenţei unui Amparo anterior (Fals Amparo – o procedură de momeală depusă în mod fraudulos de către Debitori pentru a deraializa admisibilitatea adevăratului Amparo);
Tribunalul arbitral a recunoscut, de asemenea, că în cei trei ani ai Protecţie proces, instanțele mexicane nu au reușit să abordeze problema falsului care ar fi putut anula decizia „Procedura de anulare” care a casat ipotecile în favoarea debitorilor. In concluzie, tribunalul arbitral a remarcat că „[eu]Este greu de acceptat că Lion nu a epuizat toate căile de atac rezonabile și disponibile cu o perspectivă rezonabilă de a anula negarea justiției pe care a suferit-o.“.[18]
Observații finale
Alternativ, Leu cereri avansate pentru expropriere judiciară și administrativă și pentru neacordarea reclamantului protecție și securitate deplină, sub Articole 1110 și 1105 din NAFTA. Tribunalul a concluzionat că, deoarece Mexicul a fost responsabil pentru o negare a justiției, încălcând articolul 1105, cele două revendicări alternative au fost „discutat“.[19]
Leu a fost premiat USD 47,000,000 în compensare pentru încălcarea de către Mexic a articolului NAFTA 1105 cu dobândă la rata LIBOR la șase luni USD +2%, precum și cheltuielile de judecată și cheltuielile de apărare.[20]
[1] A. Mourre și A. Vagenheim, Câteva comentarii despre negarea justiției în dreptul internațional public și privat după Loewen și Saipem M.-A. Fernandez-Ballester și D. Imagine de substituent Arias Lozano (eds), Cartea Cremadelor lui Bernard (2010), p. 851.
[2] J. Paulsson, Negarea justiției în dreptul internațional (2009), p. 204.
[3] Although denial of justice does not appear in the NAFTA treaty, tribunalul a reținut în unanimitate că „negarea dreptății este o greșeală internațională care încalcă standardul de tratament corect și echitabil. Jurisprudența și doctrina ajung la aceeași concluzie“ (Lion Mexico Consolidated LP v. Statele Unite Mexicane, Cazul ICSID nr. miliard(DE)/15/2, Premiul datat 20 Septembrie 2021, pentru. 205).
[4] Lion Mexico Consolidated LP v. Statele Unite Mexicane, Cazul ICSID nr. miliard(DE)/15/2, Premiul datat 20 Septembrie 2021, pentru. 217.
[5] id-ul., pentru. 299.
[6] id-ul., cel mai bun. 302-309.
[7] id-ul., cel mai bun. 305-307.
[8] id-ul., pentru. 309.
[9] id-ul., cel mai bun. 310-313
[10] id-ul., pentru. 392.
[11] id-ul., pentru. 393.
[12] id-ul., pentru. 396.
[13] id-ul., pentru. 373.
[14] id-ul., pentru. 448.
[15] id-ul., pentru. 579.
[16] id-ul., cel mai bun. 592, 594, 595; 609.
[17] id-ul., pentru. 597.
[18] id-ul., pentru. 603.
[19] id-ul., cel mai bun. 616, 618.
[20] id-ul., pentru. 924.